Tromboliza intravenoasă este eficientă pentru tratamentul pacienţilor cu accident vascular cerebral ischemic acut în primele patru ore şi jumătate de la debutul simptomatologiei. Această procedură constă în injectarea unui substanțe trombolitice (denumită și fibrinolitică), substanţă capabilă să dizolve un cheag sangvin și să restabilească circulația sângelui în organism.
România ocupă penultima poziție din Europa în ceea ce privește numărul pacienților care au beneficiat de acestă procedură eficientă pentru tratamentul accidentului vascular cerebral, însă anul 2019 înregistrează o creștere lentă a procentului, dar semnificativă, conform declarațiilor lui Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății: „În 37 de spitale s-a făcut cel puțin o tromboliză până la începutul lunii septembrie. În total, în acest an 1590 pacienți au fost trombolizați, ceea ce reprezintă aproape o triplare față de perioada similară a anului 2018. Trebuie să știți că în Europa, România este pe penultimul loc în ceea ce privește tratamentul prin tromboliză. În 2017, procentul a fost de 0,8%, a crescut în 2018 la 1,3% și a ajuns în 2019, în primele două luni la 3,5%. Ne propunem să ajungem la 4,5% până la sfârșitul anului, ceea ce ar însemna o triplare față de anul trecut.
Încă avem o problemă din punctul de vedere al capacității noastre tehnice și umane în ce privește efectuarea trombolizei, trombectomiei și trombaspirației. Sunt doar câteva centre care sunt capabile să facă. Sunt 5 în toată țara, iar noi ne dorim să existe cel puțin un centru în fiecare regiune care să poată să facă trombectomie și trombaspirație și nu numai.
Ministerul Sănătății transmite în acest moment către guvern suplimentarea bugetului pe acțiunea prioritară AVC cu sumele necesare pentru a ne atinge aceste obiective de triplare a numărului de AVC-uri ischemice trombolizate și de creștere a trombectomiilor și a trombaspirațiilor.”
Alis Grasu, manager al Serviciului de Ambulanță București Ilfov.
„Este un timp în care pacientul trebuie să fie investigat și acest timp variază între minim 45 de minute și maxim 60 de minute, deci fereastra terapeutică trebuie să încadreze acest timp.
Prima verigă în punerea suspiciunii de diagnosticare cu AVC este operatorul înregistrat de la 112 și de asemeni familia sau anturajul imediat al celui care a suferit un accident vascular.
Există acea formulă FAST pe care o poate face oricine, care este foarte simplu de făcut. Dacă nu sunt evidente semnele care au apărut, dacă nu este evidentă problema de mobilitate (nu-și mai mișcă o mână, nu-și mai mișcă un picior), dacă nu este evidentă asimetria facială, dacă nu este evident faptul că pacientul nu vorbește coerent, atunci facem acea formulă FAST.
Pacientul diagnosticat cu suspiciune de AVC trebuie transportat imediat la spital. Acolo este bine asistat pentru că există medic care poate acorda asistență medicală de urgență imediată.
Există și echipaje de tip B cu asistent medical, care sunt bine instruite. Protocolul pentru accident vascular cerebral ischemic a fost transmis întregului personal. Ei știu ce au de făcut, iar pacienții pot fi transportați și cu mașini de prim-ajutor cu paramedici care au toate dotările necesare și cred că și la nivelul lor a fost prelucrat acest protocol.
Au existat programe de educare a personalului de la Serviciul de Ambulanță și cu toți operatorii registratori de urgență, toți asistenții și toți medicii s-a prelucrat protocolul pentru AVC. Au fost făcute cursuri special în acest scop, astfel încât operatorii (care sunt prima verigă) și apoi tot echipajul de urgență să fie pregătiți să identifice semnele și simptomele la timp.
De fiecare dată când avem personal nou, încercăm să-i aducem la zi cu toate informațiile pe care ceilalți dintre colegii lor le-au primit de-a lungul timpului, pentru ca întreg personalul să știe cum se lucrează și să știe cum să aplice corect proceduri, protocoale și tot ceea ce se întâmplă la nivelul Serviciului de Ambulanță.”
Vasile Barbu, președintele ANPP a prezentat situația actuală a României din punct de vedere al numărului mare de cazuri de AVC, dar și al tratamentului pe care nu toți pacienții și-l permit.
„Din păcate, în România, doar peste 50.000 oameni pot beneficia de acest tratament pentru accidentul vascular cerebral, însă peste 200.000 oameni prezintă factor de risc pentru apariția unui AVC.
Protocolul elaborat de Ministerul Sănătății pentru tratamentul intervențional al pacienților cu AVC acut nu a putut fi aplicat peste tot. Nu toți pacienții au putut beneficia în mod echitabil de acest tratament, de această abordare modernă medicală, pentru că nu a existat o preocupare de ajutorare sau de obligare a spitalelor să se organizeze pentru aplicarea acestui program.
Inacțiunea acestui program a dus la persoane cu invaliditate și sper că noul guvern să aibe în vedere acest lucru și să treacă imediat la prioritizarea sprijinirii spitalelor și obligarea acestora să aplice acest program, care, așa cum spuneam, salvează vieți.”
Istrătescu Paul, Medic Serviciul de Ambulanță București Ilfov
„Fibrilația atrială este principala cauză pentru AVC din două motive: o dată pentru că este netratată sau pentru că este tratată necorespunzător. Dacă este netratată, în atrii se formează niște cheaguri care pot pleca de acolo și ajung în circulație și pot obstrua un vas, producând o embolie.
Dacă este tratată necorespunzător, adică dacă se folosesc anticoagulante în cantitate insuficientă cheagurile persistă, iar dacă sunt în cantitate mai mare, avem un accident vascular cerebral hemoragic.”
„Ambulanțele ajung repede, în multe dintre cazuri în 15-20 de minute, poate chiar mai puțin, însă problema în cele mai multe cazuri este că accidentul vascular cerebral a fost anunțat târziu.
Cel mai important este să educăm populația că la cel mai mic semn pe care îl constată, este bine să anunțe imediat 112 și să descrie cât mai corect semnele care pot duce către suspiciunea unui AVC.”
„Nu toate spitalele au fost receptive la programul de tromboliză. Nu toți au realizat că de fapt, inacțiunea lor a dus la pierderi de vieți omenești, la persoane care au fost țintuite la pat. Trebuie ca de acum, și cu ajutorul presei, să responsabilizăm managerii de spitale.”
